Mentalitate de sfarsitul lumii

26 septembrie 2006
Poate sunt de vina conditiile istorice sau demografice, poate doar starea vremii e responsabila de asta, dar citind povestea lui Elvis cu E-mag-ul am avut o puternica senzatie de deja-vu. 
Am avut sansa sa vizitez America pentru o luna si printre altele am descoperit amabilitatea comerciala a americanilor, uneori aproape enervanta pentru cineva care vine din Romania. In supermarket-uri erai urmarit de angajati care te tot intrebau cum pot sa te ajute. Am auzit povestea unei americance, care, pentru ca a strambat putin din nas la gustul mancarii dintr-un restaurant unde era clienta fidela, a primit masa din partea restaurantului.
Dar daca americanii sunt pe partea cealalta a pamantului si te astepti sa fie diferiti, ce mai poti spune de grecii sau de bulgarii care au furat turistii romani de pe litoralul autohton. Sunt si din Europa si majoritari ortodoxi , deci putine lucruri exterioare ii diferentiaza de noi. In Grecia, ar fi fost in stare sa iti aduca comanda stand in maini daca stiau ca asta te-ar fi facut sa revii in restaurantul lor. Nu vorbesc de exceptii, care peste tot nu fac decat sa intareasca regula. Vorbesc despre o stil de a face comert bazat pe tepe, un stil de comert care are filosofia: sa trag cat pot azi ca maine nu se stie, stil care are ca rezultat pe termen mediu senzatia de lehamite din partea clientului si, atunci cand apare posibilitatea, fuga cat mai departe de furnizoul serviciului.
Desi statisticile ne arata cei mai optimisti din europa senzatia mea este ca ne comportam ca si cum maine ar fi sfarsitul lumii si incercam sa profitam de el.


Comments are closed.

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X